Animale


Receive HTML?

Home arrow Numarul Curent arrow Volume5 Issue 5
Volume5 Issue 5 PDF Imprimare E-mail

EDITORIAL

Dragi colegi,

“Buletinul Zoolinx” se inchide dupa 4 ani si va fi inlocuit in viitorul apropiat de o noua publicatie, “ARK PARK”.

Scopul initial al Zoolinx a fost de a oferi informatii gradinilor zoologice din Romania, (si, pe masura ce a crescut, celor din tarile Est Europene) si personalului acestora, ceea ce a fost considerat util pentru contributia la imbunatatirea conditiilor din aceste institutii.  Intr-o oarecare masura am reusit sa realizam aceasta – insa nu e acelasi lucru cu invatarea directa din practica, mai ales intr-o profesie cu atatea fatete diferite.

Prin urmare, dupa mai multi ani de cautari si negocieri, am gasit un amplasament potrivit, pe care vom construi “Arca Parc”.  Acesta va fi un Centru de conservare cu caracter educativ, un Centru de formare pentru ingrijirea si bunastarea animalelor, inclusiv un Centru de reabilitare, un Sanctuar, o zona pentru specii domestice rare si un Centru de conferinte.

Pentru public vom amenaja o zona de agrement si educare cu exemplare de fauna salbatica europeana, gradini si zone de odihna cu teme legate de “Arca Parc”.

Arca Parc va fi o institutie complet transparenta si va disemina larg mersul activitatilor si rezultatele obtinute tuturor celor interesati. Pe masura ce va inainta procesul de proiectare si implementare, detaliile vor fi prezentate pe noul sit internet, impreuna cu prezentarea pas cu pas a procedurilor de imbogatire a mediului, educare si cercetare etc.

As vrea sa multumesc celor care au ajutat cu traducerea (Dana, Ileana si Dan) de-a lungul acestor ani, administratorului de domeniu Bogdan si in special multumiri dlui Dr Dominique Tropeano OBE si personalului de la Colchester Zoo pentru increderea in munca noastra si sprijinul acordat in mod constant, plus tuturor celor care au contribuit de-a lungul anilor, ca si, desigur tuturor celor care si-au facut timp sa ne citeasca.

Astept cu interes sa va comunic tot ce se va intampla la “Arca Parc”, evenimentele in desfasurare in aceasta foarte interesanta si foarte necesara intreprindere.

In acest numar final am inclus articole legate de: Conservare, Enrichment, Educatie, Veterinari, Dezvoltare durabila si Cercetare.

  • CONSERVARE


Declinul global catastrofal al amfibienilor are cauze multiple, solutia nu este simpla

Declinul amfibienilor in intreaga lume a impins multe specii la limita extinctiei, fiind mult mai complex decat se presupunea si avand cauze multiple inca incomplet intelese, este concluzia cercetatorilor intr-un nou raort.

Cautarea unui singur factor cauzal obfuscheaza adesea imaginea mai larga, au spus cercetatorii, iar metodele folosite pentru a face fata crizei pot esua daca nu se va tine seama de totalitatea cauzelor – putand chiar inrautati situatia.
Nicio problema nu poate explica singura toate scaderile de populatii care se petrec intr-un ritm fara precedent, mult mai rapid la amfibieni decat la majoritatea celorlalte animale, este concluzia oamenilor de stiinta intr-un studiu publicat recent Analele Academiei de Stiinte din New York.

Declinul amfibienilor este legat de forte naturale cum ar fi competitia, predatia, reproductia si bolile, ca si de factorii de stres indus de om precum distrugerea habitatelor, poluarea mediului, speciile invazive si schimbarile climateice, au spus cercetatorii.

"In ultima suta de ani s-a constatat un ritm enorm al schimbarii, iar amfibienii nu pot evolua suficient de rapid pentru a tine pasul," spune Andrew Blaustein, profesor de zoologie la Oregon State University si lider international al studiului declinului amfibienilor.

"Nu ne dam seama ca nu e vorba de un singur lucru, ci de o multime intraga de lucruri," spune Blaustein.
"Cu pielea lor permeabila si expunere atat la problemele din apa cat si la cele de pe uscat, amfibienii se confrunta cu o dubla provocare," spune el. "Din acest motiv, mamiferele, pestii si pasarile nu au suferit un impact populational atat de grav ca amfibienii – cel putin nu pana acum."

Totalitatea acestor schimbari determina aceasta echipa de cercetare sa considere ca Pamantul sufera acum un episod major de disparitii, similar celorlalte cinci fenomene de disparitie in masa care au avut loc in istoria planetei. Iar amfibienii conduc detasat – o estimare arata ca ei dispar de peste 200 de ori decat media ratei de disparitie.

Efortul de a intelege aceste fenomene, mai ales in studiul amfibienilor, s-au axat adesea pe una sau alta dintre cauzele posibile, spre exemplu boli micotice, specii invazive, o crestere a radiatiei ultraviolete datorita reducerii stratului de ozon, poluare, incalzirea globala si altele. Toate acestea, dar si altele joaca un rol in scaderea populatiilor de amfibieni, dar dimensiunile acestei crize nu pot fi intelese decat din perspectiva unei multitudini de cauze, adesea suprapuse. Iar eforturile care se axeaza pe o singura cauza risca sa esueze sau chiar sa amplifice problema, spun cercetatorii.

"Avand in vedere ca asupra amfibienilor actioneaza simultan multi factori de stres, vrem sa aratam ca explicatiile disparitiei amfibienilor printr-un singur factor cauzal sunt mai curand exceptiile care confirma regula," comunica cercetatorii in acest raport. "Studiile axate pe o singura cauza pot scapa din vedere inter-relatiile complexe care implica mai multi factori si efecte indirecte."

Un exemplu este ciuperca B. dendrobatidis, implicata in declinul multor populatii de broaste din intreaga lume. Insa unele populatii ale ciupercii nu creeaza probleme timp de multi ani, pana la atingerea unui prag letal, arata studiile.

Si desi aceasta ciuperca tulbura echilibrul electrolitului, alti agenti patogeni au efecte diferite, de exemplu un trematod parazit care poate cauza malformatii severe ale membrelor si un nematod care poate provoca leziuni renale. Combinatia si severitatea acestor patogeni la un loc la o singura gazda, mai curand decat fiecare in parte, joaca un rol in scaderea populatiilor de broaste.

Studiile anterioare de la OSU au descoperit un impact sinergic al radiatiilor ultraviolete, care ea insasi poate afecta amfibienii, ca si unui mucegai patogen din apa care infecteaza embrionii de amfibieni. Aceste studii au corelat intregul proces cu adancimile apei in locurile de ponta, care la randul lor sunt afectate de precipitatiile de iarna din bazinul Oregon Cascade Range la randul lor influentate de schimbarile climatice.

Problemele cu care se confrunta amfibienii prezinta un motiv de ingrijorare deosebit, spun cecetatorii, deoarece acestea au fost specii dintre cele care au supravietuit cel mai bine pe Pamant – cu o evolutie de circa 400 milioane de ani inaintea dinozaurilor si care au rezistat glaciatiunilor, impactului cu asteroizi si unei multitudini de alte schimbari ecologice si climatice.

Disparitia lor rapida sugereaza accum ca diversitatea si ritmul schimbarilor depaseste tot ceea ce au avut de infruntat acestia in trecut, spun cercetatorii.

"Presiunile moderne asupra selectiei, mai ales cele asociate activitatilor umane, ar putea fi prea severe si aparute prea rapid pentru ca amfibienii sa poata sa dezvolte adaptari prin care sa le depaseasca," este concluzia cercetatorilor.

Studiul este sprijinit de National Science Foundation si David and Lucile Packard Foundation. La studiu au mai colaborat cercetatori de la Universitatea din Colorado, Universitatea din Georgia, Universitatea din Pittsburgh, si Pepperdine University.

EDUCARE

„Ochi” de cristal permit molustelor simple numite Chitoni sa vada pradatorii

Cu ajutorul unor ochi din cristale de carbonat de calciu, o molusca simpla si-a dezvoltat suficient vederea pentru a depista potentiali pradatori, spun cercetatorii.

Daniel Speiser, cercetator postdoctoral la Departamentul de Evolutie Ecologica si Biologie Marina de la UC Santa Barbara, a studiat molustele pe care le-a capturat din Florida Keys. Cercetarile sale legate de vazul acestora, efectuate in cadrul studiilor postuniversitare la Duke University, au dus la publicarea studiului in Current Biology.

Molustele de circa opt centimetri, denumite chitoni, au sute de structuri asemanatoare ochilor cu lentile de aragonit, un tip de roca. Este pentru prima data cand cercetatorii au descoperit un animal care construieste lentile vizuale din aragonit si nu din ruda apropiata a acestuia, calcita.

Oamenii de stiinta descoperisera acesti ochi unici ai chitonului cu zeci de ani in urma. Dar nu era clar daca molusca ii foloseste pentru a vedea obiecte aflate deasupra sa, sau doar pentru a percepe schimbarile de lumina. "Am dovedit ca pot vedea obiecte, desi probabil nu prea clar," pune Speiser.

"Este surprinzator cum aceste fiinte isi construiesc ochi din roci," spun Sönke Johnsen, profesor asociat de biologie de la Duke. Cele mai multe animale isi construiesc ochii din celule cu proteine si chitina. "Dar pare un mod simplu de dezvoltare a ochilor cu ajutorul elementelor deja date," spune el. Chitonii isi construiesc si cochilia din aragonit.

Johnsen si Speiser au studiat specii de chitoni din Indiile de Vest, Acanthopleura granulata, care au cochilii plate alcatuite din opt placi separate. Sute de mici lentile de pe suprafata placilor acopera ciorchini de celule sensibile la lumina aflate dedesubt.

Pentru a testa vederea animalului, Speiser a plasat fiecare chiton pe o dala de ardezie. Lasate netulburate, ele isi ridica o parte a corpului blindat, de forma ovala, pentru a respira. In acest moment, Speiser le arata fie un disc negru avand diametrul de 0,35 pana la 10 centimetri fie o sita cenusie de marime similara care bloca aceeasi cantitate de lumina. Discul sau sita apareau deasupra chitonilor la o distanta de 20 centimetri.

Cand li se prezentau sitele cenusii, chitonii nu reactionau. Dar se inchideau imediat la vederea discului negru cu diametrul de trei cm sau mai mare. Aceasta ar reprezenta pentru oameni echivalentul situatiei in care uitandu-se pe cer ar vedea un disc cu diametrul a 20 de luni, ceea ce inseamna ca vederea umana este cam de o mie de ori mai acuta decat cea a chitonului, spune Johnsen.

Deoarece chitonii au reactionat fata de discurile mai mari si nu la sitele cenusii, se pare ca vad discul si nu reactioneaza pur si simplu la schimbarea de lumina, spune biologul Michael Land, de la Universittea din Sussex, biolog si expert in simtul vazului la animale, care nu a fost implicat in studiu. Nu este clar inca daca ei raspund numai la obturarea luminii cu un disc spre deosebire de adaugarea de lumina.

Land mai spune ca nu este probabil ca ochii chitonilor sa fi fost parte a traseului evolutionar al ochiului uman.
Chitonii sunt o specie straveche, primitiva, care a aparut pe Pamant pentru prima data cu peste 500 milioane de ani in urma. Dar cei mai vechi chitoni cu ochi au inceput sa apara intre fosile abia in ultimii 25 de milioane de ani, ceea ce face ca ochii lor sa fie printre cei mai recent evoluati la animale. Speiser spune ca chitonii au evoluat probabil spre ochi prin lentile, pentru a-si putea vedea dusmanii si a se putea apara de cei care ar vrea sa-i manance.

Speiser si colegii sai au testat si daca ochii chitonilor pot vedea pe uscat ca si in apa, deoarece unele specii traiesc in ambele medii. Experimentele argumenteaza puternic in favoarea posibilitatii lentilei chitonului de a focaliza lumina diferit, daca animalul de afla in apa sau deasupra apei, spune Land.

El a adaugat ca ochii chitonului sunt inca o anomalie pentru evolutia vazului. Retinele sunt similare ca structura celor de la melc si limax. Dar retinele de melc si limax raspund la forma luminii, pe cand cele ale chitonilor pot reactiona numai la obstructionarea luminii, o diferenta care ar putea merita o aprofundare a studiului, spune Land.

Sursa:
Articol republicat (cu adaptari redactionale ale personalului ScienceDaily ) pe baza materialelor oferite de University of California - Santa Barbara.

University of California - Santa Barbara (2011, April 14). Crystal 'eyes' let simple mollusks called chitons see predators. ScienceDaily. Retrieved April 27, 2011, from http://www.sciencedaily.com¬/releases/2011/04/110414131847.htm

ENRICHMENT

Informatii ICEE 10
Bun venit la cea de-a X-a Conferinta Internationala de Enrichment (ICEE 2011)!
 
ICEE 2011 revine la Portland, Oregon! Pima conferinta, organizata in 1993, a fost gazduita de Oregon Zoo.  La cea de-a X-a intalnire, revenim cu ea la Portland. In plus, Pentru prima data, aceasta conferinta este gazduita impreuna de o gradina zoologica, Oregon Zoo, si un centru de cercetare, Oregon National Primate Research Center (ONPRC).  Aceasta combinatie de comunitati zoo si de laborator va reuni ingrijitori, cercetatori si veterinari cu pregatiri diferite, dar cu un obiectiv similar; sa asigure o viata cat mai buna animalelor de care se ocupa.  Atat comunitatea zoo cat si cercetatorii au multe de oferit unii altora, iar aceasta conferinta este o „comunitate de spirit”.

Conferinta va debuta duminica seara, 14 August 2011, cu un eveniment de deschidere in sala conferintei, si se va incheia vineri seara, 19 August 2011. Se va organiza un banchet de inchidere la World Trade Center, o „Zi la Zoo” la Oregon Zoo, si un eveniment social la ONPRC. Va mai fi organizata si o sesiune de postere marti seara. Taxa de inregistrare la conferinta este de 350 USD, in care sunt incluse micul dejun si pauzele de cafea in toate zilele conferintei, ca si intrarea la toate evenimentele organizate. Dupa 6 iunie, taxa de inregistrare va fi de 450 USD. 

Participantii la conferinta se pot inregistra cu insotitori la evenimentele organizate (deschidere, bachet final, ziua la Zoo si evenimentul de la ONPRC) platind in plus 200 USD. De remarcat ca oaspetii nu sunt admisi la sesiunile conferintei sau la sesiunea de postere.  Pentru inscriere online, intrati pe ICEE 2011 registration. Pentru a obtine formularul de inregistrare dati clic pe registration form (rugam salvati formularul completat ca document PDF pe care sa-l trimiteti la comitetul ICEE 2011, la Aceasta adresa de e-mail este protejata impotriva spamului, JavaScript trebuie activat ca a putea vizualiza pagina. ).

Conferinta va fi organizata la Benson Hotel, aflat in centrul orasului Portland. Au fost negociate la Benson Hotel preturi speciale pentru participantii la ICEE (apasati aici pentru rezervarea de camere).  De la hotelul se poate ajunge usor pe jos la multe restaurante care ofera pranzul si cina pentru toate buzunarele.  Puteti incerca una din faimoasele tarabe cu mancare  dinPortland aflate la cateva strazi de Benson si care ofera o mare varietate de optini la preturi foarte rezonabile.

Se accepta si rezumate ale comunicarilor si posterelor.  Pentru informatii privind rezumatele dati clic pe abstract information.  Rezumatele se accepta pana la 15 Mai 2011.

Grup Regional SHAPE-SOUTHEASTERN EUROPE


Pentru cei care viziteaza gradini zoologice sau orice institutie, de altfel, care are in ingrijire animale salbatice, nu e placere mai mare decat aceea de a vedea animalele comportandu-se ca si cum s-ar afla in habitatul lor natural.  

Aceasta este ocazia pe care trebuie sa o oferim animalelor din colectiile pe care le avem in ingrijire.

Exista un volum imens de informatii de enrichment pentru un numar foarte mare de animale – exista intotdeauna loc de mai multe si numarul lor va continua sa creasca.

Cum putem utiliza aceasta resursa pentru bunastarea animalelor?  In afara Asociatiilor Zoo care detin numeroase informatii accesibile mai exista The Shape of Enrichment (www.enrichment.org) daca mergeti pe acest website veti vedea ca sunt mai multe grupuri satelit numite Shape Regional.  Cel mai nou dintre acestea este Shape-SouthEastern Europe care, desi nou, se restructureaza pentru a aduce un standard superior de informare membrilor sai.

Daca doriti sa faceti parte din grupul Shape - SEE, vizitati situl Shape of Enrichment sau trimiteti Email:  Aceasta adresa de e-mail este protejata impotriva spamului, JavaScript trebuie activat ca a putea vizualiza pagina. Suntem prezenti si pe Facebook ca Shape SEE.  

Nu aveti nimic de pierdut si totul de castigat.


CERCETARE


Animalele au si ele personalitati, arata un studiu pe pasari

Personalitatea unui individ poate avea un efect puternic asupra vietii sale. Unii sunt mai expansivi si mai gregari, altii gasesc situatiile neasteptate prea stresante, cu efect daunator asupra sanatatii si bunastarii personale. Tot mai mult, cercetatorii descopera ca si animalele sunt la fel.

Un nou studiu condus de Dr Kathryn Arnold, de la Departamentul de Mediu al Universitatii din York a venit cu importante noi dovezi experimentale care demonstreaza ca personalitatea animalelor se reflecta in profilul lor de stres. Cercetarile au fost publicate in Journal of Experimental Biology.

Dr Arnold a facut echipa cu Katherine Herborn, studenta la cursuri postuniversitare la Institutul de Biodiversitate,Sanatate Animala si Medicina Comparativa al Universitatii din Glasgow, si impreuna au clasificat personalitatile a 22 de florinti (Carduelis)

Au testat reactiile fiecarei pasari la sitatiile noi prin adaugarea unei forme de prajituri in culori tipatoare la fiecare castronel de seminte al pasarilor, si cronometrand cat ii lua fiecareia sa isi ia curajul sa se apropie de hrana. Cercetatoarele au aflat ca pasarile cele mai curajoase aveau nevoie de doar cateva secunde pentru a-si invinge frica, in timp ce celor mai timide le trebuiau pana la 30 de minute sa se apropie e seminte.

Dr Arnold si Katherine Herborn au masurat si motivatia florintilor de a explora prin agatarea unor obiecte neobisnuite pe stinghiile pe care se aseaza pasarile si cronometrarea timpului de care acestea aveau nevoie pentru a se putea aseza alaturi astfel de obiecte. Nu s-a constatat insa nicio corelatie intre curajul si curiozitatea fiecarei pasari.

Cercetatorii au masurat apoi nivelul de metabilit de oxigen reactiv nociv pentru pasari si modul lor de a-l combate. Comparand profilului oxidant al sangelui pasarilor cu personalitatile acestora, echipa a costatat ca pasarile cele mai timide prezinta nivelul cel mai inalt de toxine de oxigen nocive si cele mai slabe mijloace de aparare, astfel ca ele au suferit mai mult stresul oxidant decat pasarile mai indraznete. Cercetatorii au descoperit de asemenea ca pasarile cele mai curioase (cele care se apropiau cel mai rapid de obiecte) se aparau mai bine de pericolul oxidant decat cele mai putin curioase.

Dr Arnold doreste sa extinda studiul pentru a stabili in ce fel trasaturile de personalitate afecteaza pasarile in natura. Ea spune, "Pasarile neofobe – cele care se sperie de noutati – pot suferi costuri mari de stres oxidant si muri mai devreme deoarece platesc astfel de costuri fiziologice, dar poate ca sunt si mai putin expuse riscului de a fi mancate de rapitori pentru ca sunt mai prudente decat cele indraznete."

In studiu au mai fost implicati cercetatori de la The Edward Grey Institute, Department of Zoology at Oxford si WALTHAM Centre for Pet Nutrition at Melton Mowbray, Leicestershire. Cercetarile au fost cofinantate e Biotechnology and Biological Sciences Research Council (BBSRC) si Royal Society.


Sursa articolului:

Journal of Experimental Biology.

DEZVOLTARE DURABILA

Un mediu verde este esential pentru sanatatea umana

Cercetarile arata ca o plimbare prin parc este mai mult decat un mod frumos de a-ti petrece o dupa-amiaza. Este o componenta esentiala pentru sanatate, potrivit cercetatoarei de mediu si comportament Frances "Ming" Kuo de la Universitatea din Illinois.

"De zeci de ani, iubitorii parcurilor, arhitectii peisagisti si scriitorii populari pledeaza cu perseverenta, ca natura are puteri vindecatoare," spune Kuo. "Dar pana de curand, argumentele lor nu au fost supuse unei evaluari stiintifice riguroase."

Kuo este si director al Laboratorului de Peisaj si Sanatate Umana al Universitatii Illinois si a studiat efectul spatiilor verzi asupra omului in diferite contexte pentru a putea dovedi sau contesta aceste idei populare.
"Cercetatorii au studiat efectele naturii asupra mai multor populatii diferite, luand ca exemplu multe forme ale naturii," spune Kuo. "Au analizat locuitorii apartamentelor sociale din Chicago care traiesc la bloc cu cate un copac sau doi si ceva iarba in jur; studenti expusi unor prezentari de diapozitive cu scene naturale in timp ce stateau in clasa; copii cu tulburari de deficit de atentie care se jucau intr-o diversitate de contexte; batrani din Tokyo cu diferite grade de acces la strazi pietonale cu spatii verzi; si voluntari intre doua varste care isi petreceau sambetele lucrand la refacerea ecosistemele de preerie, pentru a da doar cateva exemple."

Kuo spune ca desi diversitata cercetarilor pe aceasta tema este impresionanta si importanta, este si mai importanta rigoarea cu care s-au desfasurat acestea.

"In orice domeniu in care exista amatori enutziasti, o sa fie si o multime de studii bine intentionate dar slab sustinute care isi propun sa 'dovedeasca' beneficiile X," spune Kuo. "Dar in ultimii circa zece ani, lucrari riguroase pe aceasta tema au devenit tot mai mult regula decat exceptia. Studiile nu se bazeaza pur si simplu pe ceea ce participantii la cercetare raporteaza ca fiind beneficiile naturii. Aceste beneficii au fost masurate obiectiv cu ajutorul unor date precum procesele verbale ale politiei de constatare a infractiunilor, presiunea arteriala, performanta la teste neurocognitive standardizate si masurari fiziologice ale functionarii sistemului imunitar."

Kuo spune ca in loc sa se bazeze pe esantioane mici, alese preferential, de iubitorii naturii precum cei care viziteaza parcurile, cercetatorii se bazeaza tot mai mult pe studiul unor populatii care nu au o relatie anume cu natura. Un studiu a examinat copiii ingrijii intr-o retea de clinici care se ocupa de populatiile cu venit mic. Un altul a analizat toti locuitorii Regatului Unit cu varsta sub cea a pensionarii trecuti in registrele nationale de decese in anii 2001-2005.

"Cercetatorii tin seama in mod obisnuit acum in studiile lor de factori precum diferentele de venituri si alte diferente. Astfel nu mai este vorba daca cei care locuiesc in cartiere mai verzi au rezultate mai bune la sanatate. (Se stie ca este asa.) Mai curand, intrebarea care se pune acum este daca cei care locuiesc in cartiere mai verzi au rezultate mai bune la sanatate si atunci cand se tine seama si de venituri si alte avantaje asociate unor cartiere mai verzi, spune Kuo.

Dupa o examinare stiintifica riguroasa, Kuo spune ca beneficiile naturii sunt dovedite.
"Gasim aceste beneficii si atunci cand ele sunt masurate obiectiv, cand includem in studii si pe neiubitorii de natura, cand se tine seama si de venit si alti factori care ar putea explica legatura natura-sanatate. Iar pregnanta, constanta si domeniul de cuprindere al concluziilor sunt remarcabile," spune ea.

Kuo a facut o analogie cu animalele. "Asa cum sobolanii si alte animale de laborator plasate in medii neporivite sufera caderi psihice si fizice numeroase, in contexte sanatoase, pozitive, de functionare sociala, la fel se intampla si cu oamenii," spune ea.

"In medii mai verzi, constatam ca oamenii sunt mai generosi si mai sociabili. Gasim legaturi sociale de vecinatate si un mai dezvoltat simt al comunitatii, mai multa incredre reciproca si dorinta de a-i ajuta pe ceilalti.

"In medii mai putin verzi, gasim niveluri mai mari de agresiune, violenta, crime violente si atacuri impotriva proprietatii – chiar daca introducem factorii de control tinand de diferentele de venituri si alte diferente," afirma ea. "Gasim deasemenea mai multe dovezi de insingurare si mai multe persoane care se plang de insuficienta sustinere sociala."

Ecuatia pare prea simpla pentru a fi adevarata.

•    Accesul la natura si medii verzi duce la o mai buna functionare cognitiva, mai multa autodisciplina si impuls de a controla, ca si in general la o mai buna sanatate mentala.

•    Accesul redus la natura este legat de o exacerbare a simptomelor de tulburari de atentie /hiperactivitate, niveluri mai mari ale tulburarilor anxioase si niveluri mai mari de depresie clinica.
Si daca acestea nu sunt suficient de convingatoare, Kuo spune ca impactul parcurilor si al mediilor verzi asupra sanatatii umane depaseste sfera sanatatii sociale si psihologice oferind rezultate in domeniul sanatatii fizice.

•    Mediile mai verzi accelereaza refacerea dupa interventii chirurgicale, inlesnesc si sustin un nivel mai intens al activitatii fizice, imbunatatesc functionarea sistemului imunitar, ajuta diabeticii sa obtina o glicemie mai sanatoasa si determina imbunatatire a starii de sanatate functionala si a capacitatii de independenta a adultilor in varsta.

•    In schimb, mediile cu mai putin spatiu verde sunt asociate unui nivel mai ridicat de obezitate infantila, unor rate mai mari la 15 din ele 24 de categorii de boli diagnosticate de medici, inclusiv boli cardiovasculare si rate mai mari ale mortalitatii la adultii tineri sau mai in varsta.

"Desi este adevarat ca oamenii mai bogati tind sa aiba un acces mai larg la natura ca si rezultate mai bune la sanatatea fizica, comparatiile de aici au demonstrat ca si in randul persoanelor cu acelasi statut socioeconomic, cei care au mai mult acces la natura au rezultate mai bune la starea sanatatii fizice. Rareori sunt atat de clar aliniate concluziile stiintifice in orice domeniu."

Datorita acestei puternice corelatii dintre natura si sanatate, Kuo incurajeaza urbanistii sa proiecteze comunitati cu mai multe spatii verzi publice, nu doar ca amenajari pentru infrumusetarea unui cartier, ci ca o componenta vitala care sa promoveze indivizi mai sanatosi, mai buni, mai inteligenti, mai eficienti si mai rezilienti.

Articolul Parks and Other Green Environments: Essential Components of a Healthy Human a fost publicat intr-o serie de cercetari efectuate pentru Asociatia Nationala de Agrement si Parcuri.

Sursa articolului:
Articolul de mai sus a fost republicat (cu adaptari redactionale ale personalului de la ScienceDaily ) dupa materialele oferite de University of Illinois College of Agricultural, Consumer and Environmental Sciences. Articolul original este scris de Debra Levey Larson

VETERINARI
Nou program pentru demonstrarea eficacitatii vaccinarii bursucilor ca alternativa de control al tuberculozei bovine.
 Un program de patru ani de vaccinare a bursucilor care va deschide drum utilizarii pe scara mai larga a vaccinarii ca modalitate de control al TBC bovine la vite va incepe in aceasta primavara pe domeniul National Trust din Killerton, Devon.

Finantat de o organizatie caritabila, care detine numeroase ferme in focare epidemiologice, programul va demonstra ca vaccinarea este o alternativa viabila ca mijloc de control al rezervorului natural al acestei boli. TBC Bovina afecteaza de zeci de ani fermele de vite din Regatul Unit si costurile pentru contribuabilii englezi se ridica anual la zeci de milioane de lire pentru distrugerea vitelor si compensarea fermierilor afectati.

Mark Harold, Director al regiunii de Sud-Vest a National Trust, spune: "In multe parti din Regatul Unit exista in mod clar probleme practice de implementare a exterminarii eficienete a bursucilor pentru reducerea TBC bovine la vite.

Vaccinul TBC pentru bursuci
"In aceste cazuri, vaccinarea bursucilor apare ca cea mai eficace modalitate de control al rezervorului natural al bolii. O data cu producerea vaccinurilor pe cale orala, aceasta metoda ar putea fi si semnificativ mai ieftina. Programul va demonstra in ce fel vaccinarea bursucilor poate fi realizata pe suprafete mari, deschizand drum pentru o utilizare mai larga a vaccinarii ca alternativa eficienta fata de distrugere.

"Ne aflam in situatia singulara de a fi unul din principalii proprietari de teren, ceea ce ne permite sa contribuim la identificarea unei solutii pentru problema TBC bovine care costa milioane si afecteaza situatia econmica a fermierilor. Recunoastem ca trebuie atacate atat transmiterea infectiei de la o vita la alta cat si contaminarea cu TBC de la bursuc la vita. Desi vaccinul pentru vite este inca impracticabil si exista probleme de reglementare mai complexe care impiedica aplicarea acestui procedeu, administrarea vaccinului la bursuci pentru a stopa raspandirea TBC bovine este o metoda practica prin care putem progresa si dovezile recente arata ca functioneaza si este eficace."

Exterminarea bursucilor ar putea agrava problema TBC
Cu mai mult de zece ani in urma, National Trust a sustinut studiile Krebs care au investigat daca distrugerea bursucilor poate ajuta la controlul TBC bovine. Concluziile acestui studiu au aratat ca prin distrugere se poate reduce incidenta TBC la vite intr-o anumita zona.

Insa cercetarile au mai aratat ca astfel creste riscul de TBC bovina asociat terenurilor invecinate celor in care bursucii sunt exterminati. Acesta a fost atribuit ‘perturbarii', prin care vanarea afecteaza structura sociala a bursucilor si faptului ca exemplarele care supravietuiesc la periferia zonei de exterminare vin puternic in contact cu vitele si alti bursuci, raspandind TBC bovina.

Exista relativ putine locuri in Regatul Unit in care pot fi respectate criteriile stricte pentru o exterminare efectiva si mai ales evitarea ‘perturbarii'. Dezvoltarea capacitatii de a vaccina bursucii si vitele este prin urmare vitala pentru eradicarea TBC bovine TB pe termen lung.

In programul de vaccinare vor fi implicate 18 ferme, activitatea urmand sa inceapa in mai.

Programul va fi continuat pana in 2015 si va cuprinde o suprafata de 20 kmp de pe domeniul Killerton al Trustului, in inima unui comitat de traditie in cresterea vitelor, Devon. Este de asemenea una dintre cele mai importante focare de infectie pentru TBC bovina din tara.

Administrarea vaccinului la bursuci va fi facuta de experti instruiti si autorizati de la Agentia de Cercetare pentru Alimentatie si Mediu (FERA). Acest program va costa 80.000 lire anual.

Bursucii vor fi capturati in custi capcane, fara a fi vatamati, li se va injecta vaccinul,  dupa care vor fi marcati petnru a nu fi vaccinati din nou in aceeasi campanie.

Mark Harold adauga: "Dovezile de pana acum arata ca vaccinarea bursucilor ar trebui sa fie unul dintre instumentele folosite pentru controlul TBC bovine. Deoarece nu are efectul de ‘perturbare' ea nu va expune fermierii la un risc crescut de izbucnire a unei epidemii de TBC bovine ca in cazul exterminarii."
Sursa: Wildlife Extra
http://www.wildlifeextra.com

Comments
Cautare
Doar utilizatorii inregistrati pot scrie comentarii.!

3.26 Copyright (C) 2008 Compojoom.com / Copyright (C) 2007 Alain Georgette / Copyright (C) 2006 Frantisek Hliva. All rights reserved."

 

Stiri

Check This out

 Plant Ecology and Evolution Lab 

Citeste mai departe...
 
IUCN study confirms vertebrate extinction crisis
Citeste mai departe...
 
We (G.A.I.N.) have created an English language  homepage.....
Citeste mai departe...
 
The new EAZA campaign is now underway.......
Citeste mai departe...
 

The story of SHAPE―Regionals

Citeste mai departe...
 
Training materials wanted for Romanian project.....
Citeste mai departe...
 
© 2018 Zoolinx Romania

Powered by Pret-Corect