Animale


Receive HTML?

Home arrow Dezvoltare Durabila arrow Pentru a suscine biodiversitatea, trebuie s se schimbe comportamentul societcii
Pentru a suscine biodiversitatea, trebuie s se schimbe comportamentul societcii PDF Imprimare E-mail


O grupare inovatoare ce oameni de ştiinţă şi practicieni din domeniul conservării s-a reunit pentru a susţine o schimbare fundamentală a modului în care privim biodiversitatea. În lucrarea lor, publicată în numărul din 9 septembrie al jurnalului Science, ei susţin că dacă oamenii nu vor recunoaşte legătura care există între alegerile lor de consum şi pierderea de biodiversitate, diversitatea biologică a Terrei îşi va continua declinul.

Dr Mike Rands, Director al Cambridge Conservation Initiative şi autor principal al articolului a spus: "În ciuda intensificării eforturilor de conservare la nivel mondial, biodiversitatea îşi continuă declinul. Dacă vrem să avem un impact, este esenţial să începem să privim biodiversitatea ca pe un bun public global care aduce aceleaşi avantaje ca şi aerul curat sau apa proaspătă şi ca această percepţie să fie integrată nu numai în politici ci şi în societate şi în deciziile de zi cu zi ale fiecăruia dintre noi."

Specialiştii din organizaţiile de conservare ca şi din mediul academic recunosc că pierderea de biodiversitate este de obicei rezultatul unor acţiuni umane neintenţionate şi prin urmare prezintă dificultăţi particulare. Ei afirmă că "impactul unei anumite acţiuni apare adesea la distanţă în spaţiu şi timp. Din această cauză este dificil de reglementat, deoarece nu există un organism unic care să guverneze asupra biodiversităţii mondiale."

Ca parte a soluţiei, autorii argumentează că biodiversitatea ar trebui gestionată ca bun public mondial. Ei susţin că aprecierea biodiversităţii ca bun public cu valoare economică şi socială, care aduce beneficii care contrabalansează de departe costul conservării ecosistemelor, ar trebui să fie un aspect central al tuturor deciziilor politice cu impact asupra mediului.

Ei consideră că este esenţial ca biodiversitatea să nu fie considerată separat pe agenda de mediu a fiecărei naţiuni, ci trebuie să penetreze toate sectoarele administraţiei, de la finanţe la apărare. Este cu atât mai important cu cât unele dintre politicile care afectează cel mai mult biodiversitatea, cum ar fi agricultura, transporturile şi subvenţiile pentru energie nu sunt totdeauna vizate de factorii de reglementare din domeniul mediului.

Pe plan internaţional, ei subliniază necesitatea întăririi sprijinului pentru eforturile de conservare în ţările în curs de dezvoltare care au o biodiversitate bogată, inclusiv sarcina crucială de a-şi dezvolta capacitatea industrială (întărirea instituţiei prin îmbunătăţirea reglementărilor, guvernanţei şi suportului organizaţional)

Ei militează ca economiştii şi conservaţioniştii să conlucreze mai îndeaproape cu factorii de decizie politică pentru a pune la punct strategii care să recurgă la stimulente şi reglementări pentru a îndrepta indivizii, guvernele, companiile şi societatea civilă către un comportament mai favorabil biodiversităţii.

Dr Rands continuă: "Aprecierea biodiversităţii are un rol vital în schimbarea modului în care privim această resursă importantă. Deoarece ne-am bucurat gratuit de avantajele biodiversităţii, am luat-o ca pe un dat. Costurile conservării biodiversităţii sunt cu mult contrabalansate de beneficii. Deoarece Adunarea Generală a Naţiunilor Unite se reuneşte în sesiune specială pentru a discuta biodiversitatea, este momentul oportun pentru ca acest mesaj deosebit de important să fie asumat de liderii umanităţii.

"Este deosebit de important să putem încorpora înţelegerea biodiversităţii ca pe un capital natural în deciziile de management şi, mai important, în politicile publice care recompensează acţiunea individuală pozitivă şi penalizează acţiunile negative."

Articolul accentuează acest aspect arătând că "Valoarea biodiversităţii trebuie să devină un element integral al procesului decizional social, economic şi politic, aşa cum începe să se întâmple în cazul carbonului şi schimbărilor climatice. Guvernele, companiile şi societatea civilă joacă cu toate un rol crucial î această tranziţie."

În prezent, principalele presiuni care determină pierderea de biodiversitate sunt degradarea, fragmentarea şi distrugerea habitatelor, poluarea, supraexploatarea speciilor, speciile invazive şi schimbările climatice.

Pe măsură ce aceste presiuni asupra biodiversităţii cresc, numărul speciilor confruntate cu dispariţia continuă să crească, 21% dintre toate speciile cunoscute de mamifere , 30 % dintre cel de amfibieni şi 12% din cele de păsări* sunt ameninţate. În plus, se consideră că aproape un sfert dintre speciile de plante sunt expuse riscului.**

*Potrivit Listei roşii IUCN 2009 **Potrivit Global Biodiversity Outlook 3

Rands MRW, Adams WM, Bennun L, Butchart SHM, Clements A, Coomes D, Entwistle A, Hodge I, Kapos V, Scharlemann JPW, Sutherland WJ & Vira B. Biodiversity Conservation: Challenges Beyond 2010. Science, 10 September 2010 DOI: 10.1126/science.1189138

Comments
Cautare
Doar utilizatorii inregistrati pot scrie comentarii.!

3.26 Copyright (C) 2008 Compojoom.com / Copyright (C) 2007 Alain Georgette / Copyright (C) 2006 Frantisek Hliva. All rights reserved."

 
< Precedent   Urmator >

Stiri

Check This out

 Plant Ecology and Evolution Lab 

Citeste mai departe...
 
IUCN study confirms vertebrate extinction crisis
Citeste mai departe...
 
We (G.A.I.N.) have created an English language  homepage.....
Citeste mai departe...
 
The new EAZA campaign is now underway.......
Citeste mai departe...
 

The story of SHAPE―Regionals

Citeste mai departe...
 
Training materials wanted for Romanian project.....
Citeste mai departe...
 
© 2018 Zoolinx Romania

Powered by Pret-Corect